Factfulness – chiar sunt oameni care cred că doar jumătate din populația lumii are curent electric?

Am dat târcoale acestei cărți luni întregi. O priveam pe rafturile librăriei, mă bucuram când era cumpărată, deși nu o citesem încă. Apoi mi-am cumpărat-o și eu. Și de la primele pagini m-a făcut să strâmb din nas.

Cartea începe cu niște întrebări care au scopul de a te face să realizezi că uite ce pesimist ești și cât de bine stau lucrurile de fapt. În realitate însă pentru a răspunde corect la acele întrebări, nu trebuie să fii optimist, ci doar realist. Să gândești logic. Și aparent fix asta nu au făcut oamenii care au răspuns acestui sondaj. Serios, e o diferență între a fi optimist și a nu ști chiar cum stau lucrurile. Și, având în vedere că scriitorul a întrebat oameni cu educație, mi se pare mai îngrijorător că oamenii ăia au răspuns greșit.

Să vă dau exemple de întrebări:

Ce procent din copiii de un an sunt vaccinați azi împotriva unei boli?

A: 20%  B: 50%   C: 80%

Cât la sută din populația lumii are în prezent acces la electricitate?

A: 20%  B: 50%   C: 80%

Răspunsurile corecte sunt C la ambele întrebări. Doar că oamenii nu prea au răspuns corect. La a doua întrebare de exemplu a răspuns corect o persoană din 4. Deci, repetați după mine, că poate am eu o problemă. 3 persoane din 4, persoane din medii educate, repet, cred că doar jumătate, sau mai puțin, din populația lumii are curent electric acasă. Mă scuzați, domnule scriitor, dar din ce grote ați scos oamenii pentru aceste întrebări?

Și ne uităm puțin la întrebarea legată de vaccinare. Eu înțeleg că vedem antivaccinisti peste tot, dar credeam că e clar pentru toată lumea că sunt o minoritate. Că efectiv am avea o problemă serioasă în lume dacă nu ar fi. Deci din nou, nu înțeleg de ce te-ai duce cu răspunsul în zona de 50%.

Pot să înțeleg influența știrilor negative. Personal nu mă uit la TV și nu dintr-un sentiment de superioritate, cum am mai văzut pe la alții, ci pur și simplu fiindcă nu conține nimic interesant pentru mine. Și consum deja suficient ecran, fiind activă atât de multe ori pe rețelele de socializare, deci nu văd ce fac diferit față de cei care se uită la TV.

Ideea e următoarea: știrile mereu au fost doar negative, exagerate. Și nu învinovățesc jurnaliștii pentru asta fiindcă și publicul are o sete de durere. Parcă e mai captivant să vorbești cu Maricica de la doi despre criminalul care a ucis cu bestialitate decât despre ceva pozitiv. Și dacă nu mă credeți, uitați-vă la orice articol despre orice altă știre care nu conține ceva negativ. O să fii surprins câți români comentează cu „și de ce ne interesează pe noi asta?”.

De ce e totuși o carte ok?

Fiindcă oamenii chiar au nevoie de o perspectivă pozitivă. Au nevoie de o carte despre lume care să nu-i pună în alertă. Care să le arate că de fapt o ducem tot mai bine în ultimii ani. Doar ca unii dintre noi nu au nevoie de o carte care să spună ce credeam că e evident pentru mai multă lume.Poți prelua nota pozitivă din această carte și experiențele scriitorului, poveștile lui, foarte captivante de altfel. E frumos să citești despre oameni care au făcut ceva cu viața lor.

Ajung la final și vă spun că nu e o carte neapărat proastă. Poate nu a fost ce trebuie pentru mine, nu mi se adresa neapărat, dar și așa am găsit suficiente pagini care să mă captiveze.

Poți cumpăra cartea în engleză de pe okian.ro sau în română de pe elefant.ro.