„Începe cu ce nu-ți place” mi-a amintit de ce nu-mi plac cărțile motivaționale

De câteva zile m-am întors pe Scribd și ca de fiecare dată aleg să citesc cărți de non-fiction în engleză. În principiu pentru a-mi dezvolta vocabularul și apoi pentru a afla informații noi. După ce am terminat „Eat that frog!” am realizat că nici nu m-a ajutat cartea cu engleza, (fiind accesibilă ca limbaj, nu am găsit cuvinte cu care să nu fiu familiară) iar toate informațiile oferite erau deja clasice.

Ce mi-a plăcut la ea a fost că îți oferă o senzație scurtă de „pot s-o fac, de mâine sunt organizat și cuceresc lumea!”. Ba chiar are o idee foarte interesantă și anume că e important să ne concentrăm pe un singur scop și să muncim mult pentru a-l atinge decât să ne împărțim atenția în prea multe părți. Doar că e mult mai simplu să citești sau scrii asta decât să o faci. 🙂

Ce nu mi-a plăcut? Oh, well…

1. Cine e Brian Tracy și ce a făcut în afară de a vinde cuvinte de încurajare oamenilor? Sunt sigură că are bani, sunt sigură că a fost (și încă e) un om bun de vânzări, dar faptul că singura lui calitate e de a convinge oamenii cu o puternică lipsă de încredere că pot face ceva cu viața lor, mă determină să nu-l iau în serios. Mă simt mai motivată când citesc biografia unui scriitor celebru, de calitate, care vorbește de premiile câștigate, timpul petrecut lucrând la o carte, de cărțile citite. Sunt biografii ale unor oameni care au făcut mult mai multe în întreaga lor existență, scrieri ce au un impact mai motivațional decât orice carte motivațională. Bineînțeles că depinde de ce îți dorești să fii în viață. Dacă vrei să fii Dorian Popa, o să-l urmărești pe Dorian Popa, indiferent de calitatea acestuia.

2. Sfaturile nu au o bază științifică, nu vin cu exemple concrete, ci doar cu „dacă faci așa o să fii un om de succes”. Motivațional, nu? În realitate, personal, am nevoie de exemple concrete. Nu de „eu am crescut vânzările firmei doar făcând asta”. Iar aceasta să fie singura trimitere la un exemplu de succes.

3. Sfaturile sunt fie aceleași clișee spuse altfel, fie repetă scriitorul același sfat pe care l-a dat într-un capitol anterior, dar îl prezintă ca pe ceva nou. Ceea ce nu e neapărat rău, poate unele sfaturi au nevoie să fie repetate pentru a se înțelege importanța lor. Dar pe de altă parte te cam face să simți că scriitorul a rămas de mult fără idei.

Spre final nu vă spun să nu mai citiți cărți motivaționale. Dacă funcționează pentru voi e minunat. Dar dacă nu au efect, renunțați înainte de a vă simți și mai mizerabil fiindcă încă nu conduceți o mașină mai scumpă decât casa.